A fost odata ca-n povesti, in jungla amazoniana, un leu cu puiutii lui. Natura era blanda cu ei, pe teritoriul unde locuiau. Ii ocrotea si le oferea tot ceea ce aveau nevoie. Hrana gaseau din belsug, copacii de tot felul si vegetatie bogata erau locul perfect pentru a se juca. Raurile cu apa cristalina si rece le potoleau setea, iar pajistile insorite erau stapanite de Regele Soare care ii mangaia cu blandete.

Dar intr-o zi, in timp ce Leul-tata isi supraveghea puiutii care se jucau, unul dintre ei – cel mai mic si mai neastamparat, a inceput sa se indeparteze. Leul-tata, fiind foarte intelept, a hotarat sa nu isi paraseasca puii cuminti. A inceput insa sa raga, semnal ca era timpul ca puiul nazdravan sa se intoarca.

Insa puiul era prea distras de fluturele pe care incerca sa-l prinda si a ignorat, fara sa vrea, chemarea parintelui. Nu a durat mult pana s-a ratacit in desisul junglei. Codita lui stufoasa s-a prins intre maracinii unei tufe si bietul de el a ramas blocat. Simtea mai mult ca oricand nevoia de a fi langa familie, si nu avea nici cea mai mica idee cum sa scape din incurcatura. Gandindu-se si la mustrarea pe care va trebui sa o indure, a fost cuprins de sentimente de disperare.

Dar nu era singurul pus intr-o situatie dificila. Leul-tata, ingrijorat peste masura, ia decizia sa plece cu totii in cautarea puiului neascultator. A adulmecat repede urmele lasate si au pornit impreuna sa aduca ratacitorul acasa.

Intre timp, puiul neastamparat a reusit, prin forte proprii, sa se elibereze si s-a intors la locul unde-i lasase pe ceilalti. Aici insa nu mai gaseste pe nimeni. Obosit si infometat, merge la raul unde se adapau de obicei. Si-a potolit setea, apoi s-a asezat, nu foarte insufletit, pe iarba moale. Era atat de trist incat ziceai ca intreg cerul va plange de mila lui.

Parintele ingrijorat, care se framanta pentru binele intregi familii, pentru a nu-si obosi restul puilor, ii duse pe acestia la marginea apei care le potolea intotdeauna setea si le refacea puterile. Si iata ca acolo se intalnira cu totii. Apa i-a adus impreuna.

Bucurosi ca familia era din nou reunita, au uitat de oboseala si de orice dojeni planuite, iar dorinta de a fi de acum inainte intotdeauna impreuna le umplea inimile. Din acea zi … si de aici incolo te invit pe tine, vizitatorule intelept, sa completezi povestea asa cum vrei tu sau asa cum ai nevoie.

Pentru ca viata noastra nu este nimic altceva decat o poveste!