In perioada aceasta am avut parte de o sesiune de angajari la Pion Media (pentru cei care inca nu stiu, Pion Media este unul dintre proiectele mele, agentie de branding & marketing digital in care zilnic ne jucam cu si pentru branduri).

De cateva ori, in cadrul interviurilor, s-a ajuns la urmatoarea speta:

  • „Eu am fost intotdeauna o fire creativa si am vrut sa dau la marketing digital, dar parintii mei si-au dorit sa dau la Facultatea de moase si asistenta medicala.”
  • „De mica am desenat, am scris, am dansat. Am dat la ISE pentru ca asa si-au dorit parintii.”
  • „Daca ti-a placut atat de mult sa scrii de mica, cu participari la concursuri, poezii scrise si asa mai departe, de ce ai dat la drept? Pentru ca asa m-au ghidat parintii.”

E un subiect vechi de cand lumea si Pamantul daca ma intrebati pe mine. Continui sa il intalnesc din nou, si din nou, si din nou. Oare cand ne vom opri?

 

Alte citate celebre!

Va mai dau cateva citate, auzite in stanga in dreapta, uneori chiar la mine in „clan”:

  • Lasa mama, fa-te contabil, ca e o slujba sigura!
  • Fa-te mama inginer, ca asa e si taica-tau, asa a fost si bunicul, si strabunicul!- IT-ul e viitorul, fa-te programator, ca se fac bani multi in IT!- Traducator de limbi straine, dar nu engleza, ca engleza o stie orice prost acum.
  • Sa te faci medic, ca bunicul, sa ii duci numele mai departe.
  • Pai ce, eu si cu taica-sau am muncit degeaba sa facem firma asta? Sa vina aici, sa preia fraiele.

Dragi parinti,

Da, noi stim ce e mai bine pentru copiii nostri. Ce sa manance, ce facultate sa faca, pe ce drum sa o ia in viata. Dar oare, chiar stim?

Oare daca fata mea are inclinatii artistice, iar eu o bat la cap sa se faca avocat, va putea ea sa fie pe deplin fericita? Sa aiba parte de „succesul” pe care ea si-l doreste?

Daca baiatul meu vrea sa se faca doctor, dar eu vreau sa se faca antreprenor sa preia firma construita de tata, o fi bine?

Sa ii ghidam in viata pana la o anumita varsta – asa spun cartile. Dar oare ce inseamna „sa ii ghidam”? Cat, cum si pana cand?

Dragi copii,

Vreau sa va puneti o singura intrebare: cine va lucra in locul vostru, in viitorul pe care il asteptati? Voi sau parintii vostri? Voi sau prietenii? Voi sau „vecinii de viata”? Puneti intrebari, fiti curiosi. Parinti, profesori, prieteni, colegi. Aflati ce variante aveti, fiecare ce plusuri si minusuri are. Antrenamentul care urmeaza sa il faceti la liceu si in facultate va va urma toata viata. Poate sa fie un antrenament ca la carte, care sa va pregateasca si sa va ajute in atingerea „succesului” pe care vi-l doriti, sau poate sa fie o simpla plimbare prin parc – ai vazut cateva lucruri, ai testat cateva alei, te-ai intors la aceeasi intrare pe unde ai venit.

Poate e un semnal de alarma. Si poate, la urmatoarele angajari, o sa auzim candidatii spunand cu tarie „Da, am facut aceasta facultate, pentru ca imi place si vreau sa fac acest lucru. Si pe langa facultate am mai invatat si singur, pentru ca asta imi doresc!”.

Credit poza: George Bakos