Zilele trecute s-au intamplat diverse lucruri care m-au facut sa imi aduc aminte de faptul ca vroiam sa scriu acest articol acum mult timp. Este un articol cu si pentru angajati (si nu numai). Ca sa definim si mai specific, este vorba despre angajatul care lucreaza intr-o firma oarecare. O sa va spun pe scurt 2 povesti.

Povestea 1

Sotia mea a avut parte de urmatoarea experienta: si-a comandat niste pantofi de pe un website anume si dupa ce a plasat comanda s-a gandit ca ar vrea sa mai comande si alte perechi. Asa ca a sunat la suportul lor telefonic si a explicat ce dorea sa faca. Agentul i-a spus ca nu se poate realiza acest lucru pentru ca platforma nu permite. In incercarea de a ajuta si fiind in cunostiinta de cauza, sotia i-a recomandat sa vorbeasca cu firma care le-a facut magazinul online si sa le activeze/creeze si aceasta optiune. La care a primit urmatorul raspuns: „nu e sarcina mea sa fac acest lucru”.

Sotia i-a explicat ca ar fi bine sa faca acest lucru, pentru ca in viitor e posibil ca si alti clienti sa se loveasca de aceasta problema. De asemenea i-a sugerat ca ar putea sa faca ceva vizavi de transport (este contr-cost indiferent de valoarea comenzii – ceea ce nu este in regula pentru un magazin online). Agentul i-a raspuns, pe un ton deja iritat „da ce site-uri va ofera transport gratuit doamna?”. Sotia mea i-a oferit cateva exemple, dar agentul (care poate fusese trezit din somnul lui zilnic) i-a taiat-o scurt „pai atunci comandati de la ei”. „Eu sunt doar un lucrator comercial, nu e sarcina mea sa fac aceste lucruri, vorbiti cu seful meu” a incheiat el.

Povestea 2

Am comandat o saltea pentru patutul copilului. Cand m-am dus sa o iau era o aglomeratie infernala in magazin. Dupa 30 de minute de asteptare (fusesem programat sa vin sa o iau) si la insistentele mele, agentul s-a apucat sa imi pregateasca factura, iritat ca am avut tupeul sa il trag de maneca si sa ii spun ca totusi stau de 30 de minute, in circumstantele in care vorbisem inainte cu el si imi confirmase ca ma asteapta si vroia sa imi pregateasca actele, ca sa pot trece si sa iau produsul rapid (eu explicandu-i anterior ca timpul pe care vreau sa il petrec impreuna cu el in magazin este limitat). Printre altele, am observat ca folosea un facturier obisnuit, unde trebuia sa completeze de fiecare data informatiile despre firma cu pixul. Asa ca i-am recomandat sa isi faca niste facturi prestabilite. Sau ca ar putea sa completeze aceste date dimineata sau cu o zi inainte, astfel incat sa nu mai piarda timpul sa le scrie cand e aglomeratie in magazin, scurtand astfel timpul de asteptare al clientilor. Raspunsul lui, pe un ton foarte iritat, a fost: „domne nu ma inveti dumneata pe mine cum sa imi fac treaba”.

Frumoase povesti, nu? Am auzit atatea astfel de povesti, incat am simtit nevoia sa fac ceva in acest sens. Asa ca ori de cate ori primesc un asemenea comportament din partea unui angajat, incerc sa dau de angajatorul sau si sa ii aduc la cunostiinta aceste lucruri. Desigur, sunt zile in care poate ai vrea sa ti se zambeasca si nu primesti decat o privire dezolanta, ai vrea ca respectivul angajat sa se miste putin mai repede sau sa nu iti mai incurce programarile. Dar se mai intampla, trecem cu vederea ca doar suntem oameni si cu totii mai gresim. Dar cand se trece de o anumita limita a bunului simt, cred ca e nevoie de actiunea noastra.

De ce? Pentru ca firma are de pierdut din cauza unui asemenea angajat. Si prin firma nu inteleg doar antreprenorul, ci si restul echipei. Faptul ca tu angajatule esti nesimtit, lenes, comod, etc face rau colegilor tai (care poate de multe ori te-au ajutat si au fost alaturi de tine la nevoie). Clientii pe care tu ii indepartezi fac ca firma sa castige mai putini bani, astfel incat primele sunt mai mici sau deloc, cresterile de salariu mai indepartate, banii nu vin neaparat la timp, echipa trebuie sa lucreze peste program si tot asa. Ca sa nu mai vorbim ca angajatorul investeste timpul sau si banii familiei astfel incat tu sa poti manca o paine calda.

Drept urmare:

– daca esti angajat, te rog intelege ca actiunile tale afecteaza in mod direct colegii si angajatorul tau, si incearca sa te comporti asa cum ti-ar placea sa fii tratat la randul tau

– daca esti cumparator, ori de cate ori esti tratat necorespunzator (nu uita de regula ca toti avem si zile proaste), ar fi fain daca ai putea trimite o notificarea firmei/angajatorului respectiv, astfel incat sa poata afla despre felul in care angajatul sau isi trateaza clientii

Da stiu, multi au ideea preconceputa „vai, dar nu vreau sa ii fac rau persoanei respective”. Si atunci te intreb eu, cum e mai bine? Sa faci „rau” unei singure persoane care si-a cam chemat singura acest „rau” sau sa faci rau angajatorului si intregii echipe? Pana la urma tu nu faci nimic decat sa povestesti cuiva lucrurile care ti s-au intamplat.

Eu stiu cum e cand cineva din echipa ta isi bate joc de tine si restul echipei prin prisma comportamentului sau. Am simtit-o in trecut si nu e deloc frumos. Si sunt sigur ca si tu ai simtit macar o data cum e cand cineva nu te trateaza corespunzator. Asa ca hai sa facem lumea un loc mai bun, one step at a time!